Cetatea din Giula
A fost construitâ în secolul al XV-lea, rămânând singura cetate în condiție bună din Europa Centrală. Construirea cetății a fost începută de Maróti János și a fost continuată de Corvin János. Tot el a construit turnulul tunului rotund(rondella) în apropierea porții Kerecsényi, care în terminologie se numește bastionul Corvin. După asediul din 1566 cetatea a fost ocupată de imperiul turcesc timp de 129 de ani, iar în anul 1695 turcii au fost alungați. După aceea în vremea lui Harruckern János a funcționat în cetate fabrică de bere,casă de conac și chiar și închisoare. Dintre cele șapte încăperi una a fost o archivă și una a dat loc adunării pe județ. Din anul 2005 cetatea din cărămidă construită în stil gotic reia viață: în muzeul cetății vizitatorii pot cunoaște istoria cetății, iar în capelă din nou se oficiază cununii și botezuri. Pentru cei care doresc să aibă parte de bunătăți culinare pot beneficia de aceasta în sala medievală unde se pot gusta diferite vinuri. În sala cavalerilor- în care trecutul este îmbinat cu spiritul modern al secolului nostru- se organizează conferințe și evenimente speciale. În cetate se poate cere și ghidare de turism.
Monumentul cu mai multe caracteristici funcționează și ca teatru,iar din anul 1964 spectacolele teatrului cetății se desfășoară în cetate și pe scena montată pe lacul de lângă cetate.
Este singura cetate din Europa medievală care a rămas întreagă. În cele 24 de săli de expoziții se desfășoară istoria trecutului care cuprinde aproape 7 secole. Din turnul cetății avem o priveliște extraordinară a orașului.Cofetăria centenară
Este una dintre cele mai importante monumente fiind un martor al istoriei orașului.
Este prima cofetărie a orașului și totodată este a doua cofetăria cea mai veche din țară.
Clădirea a fost construită după incendiul din 1801. Până în anul 1839 a funcționat ca farmacie. Acest fapt se dovedește prin tabloul din tablă de nisip în care șarpele este hrănit de către Hygia. Cofetăria a fost fondată de către Salis András. Salis András în anul 1854 se căsătorește cu fata pantofarului neamț Reinhardt János , a cărui rudă Reinhardt József preia cofetăria în 1854. După decesul lui Reinhardt József în 1887 văduva lui, Kontúr Róza a condus cofetăria până in anul 1900. Ajutorul ei, Blaskó Béla a preluat tradițiile între anii 1900 și 1907. Ajutorul lui Blasko , Lázár János s-a îngrijit de reputația cofetăriei între anii 1907 și 1924, iar până în anul 1947 văduva lui. După aceasta ajutorul ei a condus cofetăria, János Imre până în 1984. El neavând moștenitori, la vârsta de 74 de ani a vândut cofetăria orașului, și de atunci aceasta este în proprietatea Giulei. În 1952 i-au schimbat numele în cofetăria centenară.Clădirea a fost construită în stilul Empir, dar poartă elemente și din stilul classicismului timpuriu. În holurile pictate se găsesc mobilere originale biedermeier. Din 1840 a rămas camera de colț în care se află schelăria de raft cu două vaze de lemn aurite, sticlele de dulciuri și un vitrin cu altele tacâmuri vechi. Fiindcă cofetăria întotdeauna a fost un loc de comunitate ( aces fapt dovedesc imaginile de pe boltă) pe parcursul restaurărilor dintre 1984-1986 au încercat să păstreze atmosfera din epoca reformă. În cofetărie se găsesc mese unde pot lua loc 6-7 persoane.
Una ditre valorile cofetăriei este orga cu cele 32 de fluiere aranjate în formă de prismă, care a fost fabricată de către meșterul Josef Hain în 1819.
În fostul atelier a cofetăriei s-a deschis un muzeu cu instrumente contemporane fiind individuale în țară. Pentru a rămâne o cofetărie specială și perla câmpului maghiar în anul 2004 s-a făcut o renovare excepțională.
Castelul Almásy din Giula
După decăderea Imperiului Otoman și retragerea trupelor turcești Johan Georg Harruckern a intrat în posesia a două treimi din teritoriul județului Bichiș, în urma donației făcute de regele maghiar Carol al III-lea, drept plată pentru serviciile sale. El a construit prima clădire a castelului. Partea clădirii care a fost construită în stil baroc a fost stabilită de către fiul lui, Harruckern Franz. Epoca de glorie a clădirii se leagă de nepotul lui, Ferenc Wenckheim. Familia Almássy prin căsătoria lui Almásy Kálmán cu Weinckheim Stefania Maria a ajuns în relație cu castelul.
După al doilea război mondial castelul a ajuns în mâna statului, clădirea a funcționat ca școală de ucenici, cămin și orfelinat. În parcul din spatele clădirii pe la sfârșitul anilor 1960 s-a deschis ștrandul termal. Castelul a fost evacuat total în anii 1990.
Castelul Harruckern-Wenckheim-Almásy a avut un rol important în viața culturală a țării. Este primul castel din țară în care au organizat comedii încă din anul 1746, bunicul compozitorului imnului național, Erkel József dirija orchestra contelui, iar urmașii săi, fiul și nepotul lui au prezentat mai multe concerte în sala festivă. Unul dintre cei mai renumiți artiști plastici maghiari Munkácsy Mihály și-a început cariera sub îndrumarea pictorului de curte Szamossy Elek, care reconstrua portretele familiei Wenckheim.
După restaurare în castelul giulan Almásy s-a deschis un centru de vizitatori cu cofetărie, muzeu și o sală de expoziții.
Zilele cotidiene și sărbători într-un castel din câmpia maghiară
A cui merit a fost splendoarea castelelor, strălucirea de zi cu zi a palatelor și al patronilor acestora? Cum arăta lumea secretă în casele aristocrației? Există câteva întrebări importante la care până-n ziua de azi nu am găsit răspuns nici în castelele din Ungaria dar nici în cele din Europa. De acum începând castelul Almásy povestește aceste întâmplări și secreturi. Pe lângă viața strălucitoare a nobilimii, în sălile de expoziții dotată cu o technică modernă, vă facem cunoștință și cu personalul palatului și cu programul lor de lucru care făcea comodă viața proprietarilor. Viața unui aristocrat nu s-a petrecut numai în sălile de baluri , de aceea instalațiile informatizate și interactive cuprind un material bogat referitor la regulile de comportament și moda vremii. Expoziția permanentă mereu ne amintește de vizita celor trei împărați și de cei 10 martiri arădeni care au depus armele în clădirea castelului.
Castelul din Gyulavári
Hidrografia și relieful au avut un rol important în istoria castelului. Din hărțile vechi se poate constata că acest castel s-a aflat pe peninsula închisă de către Crișul Alb.
Dr. Karácsony János: în lucrarea sa numită ” Békés Vármegye története” (istoricul județului Bichiș) întâlnim pentru prima dată când s-au luat măsuri în aceasta regiune. În data de 1698 Lőwenburg János Jakab înscrie satele distruse pe maulul Crișurilor și cumpără terenurile din Gyulavári, Kétegyházi, Várai și Keszi. Se mută în Gyulavári în 1716 unde construiește un conac.
După moartea lui Lőwenburg conacul aparține contelui Gaisruck Antal, iar în 1741 acesta îl vinde administratorului județului Csongrad, Andrássy Zsigmond. Centrul acestui regiuni a devenit Chitighaz, unde Andrássy a construit castel și capelă.Moșiile chitichihăzenești ajung din nou în mâna statului, aceste fiind cupărate de către contele Almássy Ignác, în anul 1794. După marele incendiu din Giula moșiile au ajuns din nou în mâna familiei Wencheim. În această perioadă se datează construirea castelului.
În anul 1842 în apropierea castelului se construiește o fabrică de alcohol. Conacul Wenckheim aparține din nou familiei Almásy din anul 1869. Dénes, fiul și moștenitorul contelui Almássy Kálmán împreună cu soția lui, Károlyi Ella se mută în castel.
În 1933 contele Almássy Dénes dăruiește conacul din Gyulavári fiicei sale Jeanne. Celelalte părți ale moșiei din Gyulavári le-au moștenit sorele lui. Jeanne se căsătorește cu contele Pongrácz Jenő. Între anii 1919-1945, pe timpul lui Pongrácz Jenő la conac se găsește fabrică de cărămidă, moară, fabrică de alcohol și fabrică de ambalat carne. Cei șapte membrii ai familiei Pongrácz locuiau în castel doar în timpul verii și toamna. În pădurea de lângă castel toamna se organizau vânători pentru familie și prietenii lor, pădurea fiind bogată în animale. În timpul iernii conacul și palatul era îngrijit de către muncitori și slujitori.
În anul 1945 fabrica de alcohol și celelalte clădiri ajung în proprietatea cooperativei. Până în anul 1948 castelul a fost stăpânit de către urmașii contelui Almássy Ignác,iar după anul 1948 clădirea este folosită de către cooperativă. În anul 1949 se decide despre înființarea unui teren de sport, care este inaugurat în 1952.Conacul și parcul se află în centrul municipiului Gyulavári, parcul mare micșorându-se în zilele noastre la doar 1,8 ha. În anul 1776 Gyulavári aparține de regiunea Chitighihazului, mai târziu devine independet, iar începând cu data de 1 aprilie 1977 din punct de vedera administrativ aparține orașului Giula.
Casa memorială Erkel Ferenc
În anul 1795 s-a construit clădirea cu funcție pedagogică germano-giulană. Pe lângă vechea sală renovată și lărgită de învățământ s-a construit una nouă în anul 1821. Școala a funcționat în partea clădirii iar în partea care era dinspre strada Ajtósi, a fost folosită ca locuința învățătorilor. În iarna anului 1829-1830 clădirea școlii parțial s-a prăbușit. În anul 1830 Nusybek Mihály a început construirea clădirii de azi. Familia Erkel a locuit în acestă casă între anii 1808 și anii 1841.
Dacă doriți să vă informați mai mult despre casa memorială Erkel, sau despre istoria familiei și operele lui Erkel, vă recomandăm site-ul cășii memoriale unde puteți afla multe documente interesante despre viața și activitatea marelui compozitor maghiar.
Casa Ladics
Locuința a fost construită în stil baroc, la începutul secolului al 19-lea, având o schemă în forma literei L. Casa Ladics este o memorie valoroasă a domnilor localnici din județ din acele vremuri unde ani de-arândul s-au adunat multe tradiții și mijloace vechi. Trecând prin cele 6 camere putem cunoaște lumea oamenilor orășeni din secolul al 19-lea și secolul al 20-lea
Galeria Kohán
Pavilonul a fost construit în anii 1888-1889 oferind loc pentru întrunirile culturale (concerte, teatru, dans). În anul 1979 acest spațiu a fost expus materialul bogat al marelui pictor, distins cu premiul Koss uth, György Kohán.